Iubita mea de dincolo de timp, ce-ti fac iubirile neiubite, cautate si ravnite in zadar? De ce tanjesti dupa ce nu-i? Ramai deci cu tine, la tine-n cuib, in linistea sufletului, ce stie mai mult decat crezi tu sau speri! Nu teme singuratatea sosita treptat, prin destin, la tine-n prezent!Fa-o prilej de adancire in sine, de bucurie si rasfat! E armonie-n tot acum, la ceas de taina, cand doar in amintire ai mai ramas.
Etichete: armonie, iubiri, singuratate
Lasă un răspuns