Ascult smerita vocea ta, indreptandu-se catre divin. In genunchi si cu umilinta desavarsita, patrunzi mai intai in anii copilariei tale, iar apoi in esenta strabunilor ucrainieni si-mpartasesti sacralitatea clipei cu mine. Vibratia sufletului naste lacrimi, precum stropi de roua ce s-au impregant de armonia glasului tau. Muzicalitate a veacurilor, pe altarul unui prezent care tanjeste sa fie etern.
Lasă un răspuns