Afla (N.C.)

Daca atunci cand am vorbit, nu te-ai fi emotionat, daca inconstientul nu te-ar fi impins ca in doua randuri sa scrii „tsm”, daca nu mi-ai fi telefonat pe 6 martie, dupa trei luni de tacere, pentru a ma regasi, daca nu m-ai fi sunat doua zile mai tarziu pentru a-mi multumi pentru fotografiile care te adusesera in preajma sufletului meu, si imediat dupa, pentru a ma ruga sa uit mesajul tau abrupt, in care-mi cereai sa ma cenzurez, daca acel „sms” nu te-ar fi patruns, as intelege ca preferi sa pastrezi distanta si sa privesti totul la rece, obiectiv, din culise, dar asa, doar pentru ca logica lumii te trage de maneca si iti cere sa spui „nu”, mi se pare nedrept sa citesc ceea ce ai scris. Oricum, dragoste cu de-a sila, nu se poate, asa ca, in planul realitatii concrete, palpabile, imi legi mainile, ma obligi la tacere, ma impingi catre mine si spre o aparenta pasivitate. Nu uita insa ca noptile, spatiul, vibratiile sufletului, amintirile, savoarea vocii tale, calatoriile astrale, intalnirea cu dublul tau energetic, rugaciunile, speranta, credinta, imi apartin. Afla ca cea din prezent, nu este singura viata ce ne-a fost data. Afla ca evolutia va dura sute de mii de ani. Afla ca traiesti doar iluzia retragerii tale. Afla ca intalnirea esentiala va avea loc candva. Afla ca nu ti-am cerut sa ma iubesti. Am vrut doar sa dau, sa primesti, sa fiu si sa fii. Afla ca n-ai inteles.