Lotusul

2010 a picurat pur in 2011, pe inocenta petala de nufar, pe fulgi de nea veniti din Timisoara. Tristetea sfarsitului de an mi-a fost alinata si spulberata de zambetul ei jucaus. Un suflet imens, stiutor si transparent, ce vede lumea cu ochi de copil; vibreaza armonios; viseaza iubire; e brad, omat, fluture, floare, lacrima, uimire, suavitate, muzica, anotimp, intuitie. M-a ascultat, m-a-nvaluit in povestiri, mi-a susurat, m-a insotit intr-un taram de basm.  Si-a deschis bratele si ferestrele, m-a dus spre lumina, spre aer curat. Cu intelepciune si bucurie, se calauzeste, calauzeste. Dar divin.

Pe taramul Lotusului pur ninge tihnit, aerian. I se astern fulgii imaculati pe albul petalelor. Apoi i se topesc acvatic in fiinta. Lume onirica, dans pur, flori de gheata, sclipiri de iubire, sperante intru-mplinire, dulci asteptari, iertari, minute daruite, raze de soare, miracol al trairii. Suavitate-n atingere, discretie, sprijin, soapte, lectii de viata, caderi, regasire a esentei, cale franta, dar nu infranta, spre noi.

Etichete:

4 răspunsuri to “Lotusul”

  1. lotusul Says:

    Alma minunata, ce-ai facut tu aici ? 🙂
    Parca seamana cu mine 🙂

    I-am spus si Marilenei, iti spun si tie ceva frumos.
    Am avut o noapte ciudata, in care am vegheat tavanul cu ochi de insomniaca. Apoi, mi-am bagat nasul unde nu-mi fierbea oala si am incasat-o dar nu foarte grav si nici foarte tare.
    Mi-am zis, of…ce dimineata !
    Si m-am gabit spre impermeabil.
    Ei, dar asta nu e totul.
    Prima, a fost emotia „privirii de copil” . Tare m-a induiosat, tare m-a tulburat.
    Apoi, Marilena care e o serioasa ( aici e un zambet ) s-a apucat de sotii ;
    In tot timpul asta, oameni buni mi-au mai lasat in casa, semne curate si rotunde.
    Si acum, ce surpriza, tu. Prin ochii tai, chiar sunt tare frumoasa 🙂
    ( asta stii tu, pentru ca tu esti asa si e normal sa vezi si la mine tot asa)
    Ai vazut Alma ?
    Echilibrul apare intotdeauna.
    Eu iti multumesc.
    🙂

    • almaalma Says:

      Cum esti nufar, pur prin insasi esenta lui, plutesti peste apele lor tulburi si raspandesti frumusete in jur. Cand oamenii mari vor avea ragaz sa priveasca de jos in sus vor fi mirati sa descopere asa o splendoare de floare.

  2. lotusul Says:

    Alma minunata, eu sunt un om normal. Traiesc intr-o baltoaca si ma incapanatez in fiecare dimineata sa infloresc 🙂
    Oamenii mari sunt tare ocupati.
    De aceea eu ma simt bine intre copiii. Si abia astept, sa merg iar la copiii mei ( ti-am zis ca am fix 19 ). Chiar daca aparent sunt ai nimanui, asta e doar aparent. Eu ii vad ca pe cei mai speciali copii din lume.
    Oameni mari cu adevarat sunt mai rari. Sunt mai multi oameni mici-pitici.
    Raman surprinsa in continuare.
    Am continuat sa primesc frumos. Si e tare bine asa.

    Alma, ai sa vezi, daca faci un pas in spate si privesti totul, ai sa simti exact cum trebuie sa-ti faci desprinderile de sufragerii inghetate.
    Stiu ca stii ca fiecare din noi avem o cale. Treia a scris tare frumos odata despre gasirea sensului. Ori aceasta cale a ta, chiar de a mai trecut prin sufragerii inghetate, a fost doar asa o mica abatere, o mica lectie. Calea ta merge inainte, cu bunatate si seninatate. Si cu preaplin si minunat.
    🙂

    • almaalma Says:

      Copilasii au avut mare noroc sa dea peste tine, zana lor buna. Cresteti frumos in iubire.
      Friguroasa din fire cum sunt, tind mereu spre caldura, mai ales acum, cand datorita tie, incep sa inteleg ca exista case ce nu-si vor instala in veci un sistem de incalzire. Iar dardaitul in prag devine lipsit de sens.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: