Cádiz, Chile…

Orice zi este un dar ceresc, dar uneori chiar se intampla sa fim constienti de un asa cadou miraculos. Dupa ce ieri m-am lasat mangaiata de amintirea „Cescutei de argint”, a Raiului scaldat de valurile Atlanticului, peste care soarele arunca jucaus reflexe poleite, astazi m-am trezit cu sufletul suav si-nvaluit in misterul unui vis nocturn. Bratele lui ma cuprindeau ca-n infinitul universului. Ne contopeam intr-un vazduh imaterial, multicolor, palpabil doar prin matasoasa vibratie interna. Bine etern, seninatate a trairii, tihna a simturilor, lipsa a limitelor, esenta adusa la viata. Inconstientul mult blamat e cateodata un artist. Alege stropi de roua, pietre pretioase, straluciri de stele si ne incununeaza nocturn pe culmi acvatice. „Sirena oceanului” revarsa gratie divina intru puritate si lumina. Clipe pufoase, tesand pentru suflet imparateasca mantie.

4 răspunsuri to “Cádiz, Chile…”

  1. Anca Says:

    E minunata marea, ne vindeca de toate dorurile si ne daruieste altele. Nu am vazut inca oceanul – iata ceva la care sa visez…

  2. MR Says:

    In astfel de dimineti, cand constat ca intregul exista, zambesc moale dintr-un colt de gura flamanda si ma gandesc ce mandrul trebuie sa fie de opera Lui desavarsita.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: