Salt catre definitiv

 

Trecem printr-o schimbare continua de idealuri, gusturi, preferinte, concepte, din ce in ce mai elevate, mai eterice, mai rafinate sau poate doar numai diferite fata de cele anterioare. In viata noastra intra si ies persoane, ne atasam, iubim, renuntam sau se renunta la noi, simtim strafulgerari interioare, atrageri sau respingeri, ne percepem ca fiind minunati atunci cand fericirea ne strabate pana si ultima celula din corp, ne lasam coplesiti de tristete in clipele crancene de singuratate obscura si acuta, in fond, suntem vii, in permanenta metamorfoza. Curgerea ni se pare fireasca. Pana intr-o buna zi in care credem ca este vorba despre el, despre cel visat, cel asteptat, despre EL cu majuscule, venit sa dea sens, sa lumineze, sa implineasca. Atunci am opri timpul in loc, am arunca ceasurile, am iesi catre vesnicie, ne-am fixa cu hotarare intr-un miracol. Uitam ca aici, pe pamant, nu exista nimic permanent, ca suntem in trecere, ca ceilalti se schimba si ei, ca drumurile se despart, ca vointele sunt doua. Ca dincolo de efervescenta momentului, de boarea inaltatoare a primei clipe, doar un ideal spiritual comun ne-ar permite saltul spectaculos si ferm catre definitiv, ar infrange barierele flexibile ale timpului.

6 răspunsuri to “Salt catre definitiv”

  1. ... Says:

    frumos… scrii cu foarte multa sensibilitate si intelegere pentru stari aparent conflictuale 🙂

  2. OFZ Says:

    E grozav cand barierele timpului devin flexibile, cand timpul ramane in loc si pasarile uita sa zboare. E adevarat, starea aceasta depinde mult de vointa comuna, de potrivire in toate formele ei reglata de ingredientul necunoscut al iubirii.

  3. OFZ Says:

    „..poate o sa reusesc, intr-o buna zi, sa inteleg ca oamenii ajung totdeauna la ora fixa in locurile unde sunt asteptati.” Paulo Coelho – „Jurnalul unui mag”

    • almaalma Says:

      Cred ca toti am avut macar o data in viata bucuria unei intalniri exceptionale. Problema este ca ne-am dori ca miracolul sa se prelungeasca in timp si de cele mai multe ori nu este posibil. Trebuie sa ne multumim cu vraja efemera a fulgilor ce ni se topesc in palma. Depinde numai de noi sa-i dam clipei savoarea eternitatii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: