Instantanee

Ma desparteam agale de Verona cand fulgerator imi este dat sa intru in realitatea din vis. Déjà vu, déjà vécu. Senzatie impactanta, cutremuratoare. Cunosteam casele si culorile din stanga Arenei din alt timp, din alta viata, din alte trairi. In oniric, cu doi ani in urma, umblasem pe acoperisuri, respirasem aerul noptii, fusesem surpinsa de maretia locului, savurasem linistea de sub stele. Acum patrundeam direct dincolo de văluri si chiar in miezul lucrurilor.

In tren, la intoarcerea spre Milano, nectar al iubirii. Romeo si Julieta, de asta data venetieni, imbratisati in priviri, citindu-l pe Borges, raspandind amor, plutind usor, inmiresmati, vrajiti, eterni.

La sosire, pe holul metroului, in surdina, muzica unui acordeon. Peronul devenit firesc o scena improvizata. Doi batranei, cu parul de omat, tinandu-se de mana, pornesc la dans intru desavarsirea dragostei. Involburare, vibratie, unduire a trupurilor, armonioasa desfatare, ofrenda lui Eros. Eleganta alunecare a serii in bratele primitoare ale primei nopti de aprilie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: