Privind catre nea, dar mangaiati de soare, au inflorit migdalii. Amestec diafan de alb si roz, intre albastrul desavarsit al cerului si verdele plin de iubire al pamantului. Cadou divin, proiectat cu tandrete pe crestele inzapezite al muntilor. Puritate desavarsita.
Alma 
martie 23, 2010 la 6:12 pm |
La noi inca e timida natura. Nu indrazneste sa se aventureze dupa tot frigul iernii. Frumos cadou ati primit. Era bun un zoom mai mare, sa intri in miezul florii delicate, sa lasi rozul sa inunde fotografia. N-am vazut niciodata migdali infloriti. Multumesc.
martie 24, 2010 la 9:45 am |
Mi-am permis sa-ti trimit la adresa personala cateva fotografii cu migdali. Parfumul insa nu-ti poate ajunge: a miere, a nectar, a soare.
martie 24, 2010 la 11:44 am |
Multumesc! Sunt grozave. Ajunge si parfumul.. a primavara dulce, a soare si a viata noua. Un semn bun!