Caleidoscop (N.C.)

Februarie 11, 2017

Dimineata devreme la tine, luna plina aici. In ciuda distantei si a absentei tale palpabile, tresar uneori, atunci cand mai presus de prezenta constanta a sufletului tau intr-al meu, realitatea ma cheama prin semne lasate de tine: lucruri pe care mi le-ai daruit, raspandite ici-colo prin casa, ce-mi spun ca esti in mine si-n universul meu, pe care susurul vocii tale mi-l infloreste intr-o uimire desavarsita a regasirii. Ma fiintezi cu delicatete si-mi intrepatrunzi esenta, exact asa cum am visat si visez ca va fi. In real.

Anunțuri

Mâini (N.C.)

Decembrie 1, 2016

3dsc_6836

Tarziu in noapte. Trecut deja de ora 2. Intotdeauna m-au impresionat mainile. Ma refer la mana ca prelungire a centrului energetic al inimii, la mana ca simbol al generozitatii, la intalnirea sufletelor indragostitilor prin maini, la comunicare profunda, la vibratie subtila, transmisa prin maini, la a da pur si simplu o mana de ajutor, la a sustine emotional pe cineva, punandu-i cu drag mana pe umar, la mana care scrie si astfel marturiseste trairi, chiar si la umbrele facute in joaca, de maini, pe un perete al unei camere ce-i iluminata timid de cateva lumanari puse cu grija in sfesnice frumos mestesugite, dar si la mana ca semn al renuntarii supreme de a mai lupta pentru viata, atunci cand inmarmureste pe veci de teama singuratatii. Ma gandesc in tacere la mana Maicutei si mi s-a facut dor de blandetea celei de te-a adus in fiinta, de bunatatea ei fara margini, de tot ceea ce ti-a daruit in ani si nu stiu, dar intuiesc, pentru ca te-a conceput sublim la ceas de restriste, din iubire infinita pentru tatal tau. Porti in tine minunatia acelor maini ce te-au leganat la piept si te-au asezat in lume spre desavarsire. Dragul mei, ii sunt profund recunoscatoare Maicutei pentru ca esti.

2dsc_6836

Rugaciune (N.C.)

August 30, 2016

Ascult smerita vocea ta, indreptandu-se catre divin. In genunchi si cu umilinta desavarsita, patrunzi mai intai in anii copilariei tale, iar apoi in esenta strabunilor ucrainieni si-mpartasesti sacralitatea clipei cu mine. Vibratia sufletului naste lacrimi, precum stropi de roua ce s-au impregant de armonia glasului tau. Muzicalitate a veacurilor, pe altarul unui prezent care tanjeste sa fie etern.

120160918_232539

Asculta (N.C.)

Martie 27, 2016

Asculta-n liniste cum susura si-ti surade viata-n amurg. Doream, dar nu stiam ca atemporal, in mine, prinsesesi radacini. Nu-mi imaginam ca zambetul meu de copil se-ntiparise in fiinta-ti si ca-l duceai cu tine peste timp. Nu stiam ca primavara te va-nflori la mine-n suflet. Neasteptat, in sfanta zi, am simtit doar cum te-ai ivit la zenit, mi-ai conturat si mai apoi, recreat suav „chakra” inimii.

Plec catre templul dintre ape. Te chem in gand, te port cu dor nesfarsit, cu tandrete-n suflet si-n trup. Nu teme. Traieste si reinvata sa fii.

Afla (N.C.)

Martie 15, 2016

Daca atunci cand am vorbit, nu te-ai fi emotionat, daca inconstientul nu te-ar fi impins ca in doua randuri sa scrii „tsm”, daca nu mi-ai fi telefonat pe 6 martie, dupa trei luni de tacere, pentru a ma regasi, daca nu m-ai fi sunat doua zile mai tarziu pentru a-mi multumi pentru fotografiile care te adusesera in preajma sufletului meu, si imediat dupa, pentru a ma ruga sa uit mesajul tau abrupt, in care-mi cereai sa ma cenzurez, daca acel „sms” nu te-ar fi patruns, as intelege ca preferi sa pastrezi distanta si sa privesti totul la rece, obiectiv, din culise, dar asa, doar pentru ca logica lumii te trage de maneca si iti cere sa spui „nu”, mi se pare nedrept sa citesc ceea ce ai scris. Oricum, dragoste cu de-a sila, nu se poate, asa ca, in planul realitatii concrete, palpabile, imi legi mainile, ma obligi la tacere, ma impingi catre mine si spre o aparenta pasivitate. Nu uita insa ca noptile, spatiul, vibratiile sufletului, amintirile, savoarea vocii tale, calatoriile astrale, intalnirea cu dublul tau energetic, rugaciunile, speranta, credinta, imi apartin. Afla ca cea din prezent, nu este singura viata ce ne-a fost data. Afla ca evolutia va dura sute de mii de ani. Afla ca traiesti doar iluzia retragerii tale. Afla ca intalnirea esentiala va avea loc candva. Afla ca nu ti-am cerut sa ma iubesti. Am vrut doar sa dau, sa primesti, sa fiu si sa fii. Afla ca n-ai inteles.

Noapte alba (N.C.)

Martie 8, 2016

-„Noapte alba…..”

-„De ce?”

De miraculos preaplin de suflet.

M-am prins intr-un vartej al vocii, pe care refuzi sa-l intelegi. Te reversi ca sunet melodios, ma scoti din real si-mi dai sens. Te am in amintire ca imagine a trecutului, te percep ca vibratie din prezent, te doresc ca boare prin tarile baltice.

Suflet drag, al frantelor iubiri, visez doar sa te imbratisez in tandrete, sa-ti dau si sa fiu.

Dor sfasietor, irational de tine. Ma doare intreaga fiinta sa te stiu atat de trist. Ravasita, nu ma-nteleg, doar te simt profund, in esenta. Nu teme. Nu vom pasi pe sacralitatea trupului.

 

26 septembrie 2015 (N.C.)

Octombrie 12, 2015

Mi-am facut culcus imaginar pe suavitatea vocii tale si am lasat noaptea sa se astearna peste fiinta. In ciuda distantei, pleaca-ti capul pe umarul meu si plange-ti in tihna iubirea din ceruri.

Ingerul tau

Decembrie 15, 2014

Mi-ai oferit inger instelat in miezul iernii si l-am primit surprinsa pe palme. Muzica sferelor coboara lin spre un colt de sat in care doar arar te gandesc. Impresionist aproape, de culoarea nisipului pe care am pasit candva impreuna, surade intelept si-mi daruieste sperante de implinire in noul an. N-ai mai venit si totusi ai trimis mesager inaripat peste omatul lui decembrie. Esti tu, cea din trecut, revenind pe urme de pasi ce se credeau pierdute in neant.

tu ángel

Oniric prin nea

Decembrie 2, 2014

Ai spart navalnic portile visului si ai patruns simbolic intr-un spatiu al apei si al revarsarii sentimentelor. Prezenta ferma, riscand sa fie prinsa vizual in amplu evantai al privilor indiscrete si iscotidoare pana la nesat. Taram familiar intretesut de imaginar oniric cu pesti portocalii, ascetici deci, dansand prin aer la inaltimea geamului in care se oglindea izvorul cristalin al casei vechi. Am tanjit sa te apar de lume si-n iures varatic sa strabat cu tine potecile copilariei, dar coborarea pe miristi s-a stins in dulce savuros ce te-a imbiat la trecerea spre rau. Misticism si dorinta in efemere secunde acvatice si aeriene, in zbor printr-o viata aflata-n asteptare. Te-ai ivit din nou in toiul iernii cu pur omat asternut din plin pe vazduh inghetat.

Vis de toamna

Octombrie 17, 2014

Ai fost doar boare nocturna, usoara atingere ivita dintr-o insiruire a trei intrupari harazite spiritului, impletire firava a mainilor intr-o secunda ce a indraznit sa-nfrunte timpul si nestatornicia, daruire de tandrete de-o clipa pentru vietuire in zi, sprijin al aripii de inger pe suflu obosit de ani. Semne s-au succedat in toamna: invesmantat in alb intai, balaie mai apoi, parte din mine intr-un fost acasa, usor desprinsa printre lumi, ´nalta si surazand tacut, duios ascet in urma, oferindu-se spre paza de temeri in adanc. Sa stiu ca-s ocrotita d’aia se-nfiripa.